Vaccinul Polidin a fost creat de medici români în frunte cu doctorița Sylvia Hoișie. În vârstă de 93 de ani acum, medicul își amintește cum era în anii 60, atunci când a lucrat la inventarea Polidin și acum, când toți cercetătorii de pe planetă lucrează intens la realizarea unui vaccin anti-covid. Deși s-au făcut investiții uriașe în cercetare, dr. Hoișie nu este optimistă în privința apariției, în viitorul apropiat, a unui vaccin împotriva COVID-19.
CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE MAI, GRATIS, AICI!
„Nu se poate face nici o apropiere între anii 60, când am început noi să lucrăm la prepararea Polidinului, și momentul actual. N-a existat atunci o urgență extremă, cum se poate ea percepe astăzi. Pe atunci s-a lucrat pe îndelete – în marile laboratoare europene și americane, care au inițiat cercetări pentru a produce preparate pentru stimularea imunității organismului uman în fața bacteriilor și virușilor, și, ca și acolo, la noi în țară, la Institutul „Dr. Ion Cantacuzino, unde fusesem repartizată după absolvirea facultății.
Sigur că și noi a trebuit să răspundem unor urgențe epidemiologice, ca de exemplu la începutul anilor 70, când a izbucnit un focar de holeră în România; am lucrat atunci zi și noapte și am realizat în câteva luni un vaccin anti-holeric.
Noi, cei de la Institutul Cantacuzino, am fost întotdeauna pregătiți să ne confruntăm cu situațiile cele mai neașteptate. Vă povestesc pe scurt istoria Polidinului: după exemplul altor țări, s-a hotărât ca și în România să se elaboreze un preparat menit a întări la modul nespecific rezistența organismului uman la bacterii și viruși. Au pornit la lucru două echipe ale Institutului, la București și la Iași, din care am făcut și eu parte.’, a mărturisit Sylvia Hoișie într-un interviu pentru Life.ro.
Cercetările au durat câțiva ani'
Cercetările au durat câțiva ani; de pildă fiecare dintre noi, cei de la Iași, răspundeam de câte o „temă ce trebuia rezolvată. Am făcut experimente pe animale, care au fost satisfăcătoare, iar în ultimă instanță noi înșine am servit ca voluntari pentru experimentele pe oameni: un număr anumit de zile ne-am injectat câte doi mililitri de produs fiecare.
OSIM a omologat Polidinul în 1965, iar din 1966 a început să fie fabricat în exclusivitate la Iași, unde eu am răspuns de producția lui; ulterior, din Polidin au fost derivate și alte produse: orostim, bronhodin, aerodin, cu bune rezultate în infecțiile respiratorii superioare, în tratarea gripei, a infecțiilor genitale etc.
Dotările noastre de atunci, la Institut, erau destul de sărace, deși biblioteca științifică era abonată la toate marile publicații de specialitate străine. Dar aș vrea să vă spun că, atunci când la sfârșitul anilor 60 am vizitat la Paris Institutul Pasteur, am constatat că nu eram foarte „in urmă cu procedurile de lucru față de Occident.
Și la noi s-au făcut eforturi pentru dotări după 1970, dar tot atunci a început să crească și decalajul nostru tehnologic față de disponibilitățile laboratoarelor occidentale.’, a continuat Hoișie.
„Perspectiva unui vaccin anti-Covid este încă atât de îndepărtată„
Revenind la lumea de astăzi, nu cred că laboratoarele în care sute de cercetători se luptă să găsească un vaccin sau un tratament împotriva coronavirusului mai seamănă cu cele din anii 60-70.
S-au făcut investiții uriașe, căci nici „adversarul Covid-19 nu seamănă deloc cu cei cunoscuți de omenire înaintea lui. Lumea va trebui să se obișnuiască cu noi reguli de coabitare a oamenilor, care, mai ales la început, vor părea greu de respectat, dar vor trebui să fie respectate riguros.
Vor trebui sacrificate, mai ales de către tineri, multe deprinderi și plăceri cotidiene: spectacole, meciuri, sport. Viața în orașe, în blocurile de locuințe, în magazine va trebui altfel organizată. Iar oamenii vor înțelege, în fine, că a te vaccina este benefic – mai ales acum, când perspectiva unui vaccin anti-Covid este încă atât de îndepărtată.’, a încheiat Sylvia Hoișie.
foto: Life.ro