Numărul persoanelor infectate cu COVID-19 ar putea ajunge „aproape de zero” într-o lună în România, afirmă Adrian Marinescu, medic primar la Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș din București, unde au fost tratați cei mai mulți pacienți infectați cu noul coronavirus.
CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE MAI, GRATIS, AICI!
Adrian Marinescu a declarat, într-un interviu acordat Hotnews.ro, că atmosfera la spitalul în care lucrează, care a tratat până acum cei mai mulți bolnavi de coronavirus, este „destul de bună, lucrurile sunt mai echilibrate în ultima vreme. Cu siguranță că situația este mai bună, chiar dacă la noi în spital încă sunt mulți pacienți. Pentru că ușor-ușor, spitalele din jur, cele care sunt de suport, nu prea mai primesc pacienți cu coronavirus. Numărul de îmbolnăviri scade, dar noi suntem ultimul punct unde ajung, practic trebuie să scadă foarte mult ca să nu mai avem nici noi pacienți. Deocamdată, noi avem cam același număr ca și înainte. Dar lucrurile stau binișor. Am găsit un echilibru, cumva.'
Adrian Marinescu vorbește și despre ce ar putea însemna un eventual „val 2' al îmbolnăvirilor cu COVID-19:
„Se tot discută și lumea, când aude de termenul ‘val 2, deja li se pare așa o chestie de gravitate. De fapt, nimeni nu poate să știe exact, niciun specialist din lume, nu poate să garanteze, pentru că este un virus care evoluează imprevizibil și este o variabilitate genetică, nu ai cum să știi exact cum se întâmplă, dar poți să te gândești la niște lucruri pe care le ai în momentul ăsta.
Comparând cu SARS din 2003 – evident că fenomenul atunci a fost mult mai restrâns. Și ca să înțelegem ce înseamnă restrâns, gândiți-vă că în România au fost atunci doar 20 de cazuri, tratate la Matei Balș. Iar acum sunt în țara noastră aproape 20.000 de cazuri de coronavirus.
În 2003 a fost o variantă fericită, în care fenomenul s-a închis după 10 luni. Acum, este clar că un fenomen atât de amplu precum SARS-CoV-2 nu poate să se închidă la fel de repede precum cel din 2003, care s-a încheiat în 10 luni. 10 luni ar însemna acum ca, dacă primele cazuri au fost diagnosticate în decembrie, undeva în toamnă, cel mai devreme, să se închidă ciclul.
Asta ar presupune să scadă numărul de îmbolnăviri, dar nu doar în România, ci în toate regiunile de pe glob. Este clar că dacă scade doar în România, vom avea cazuri de import. Ce ne-ar interesa ar fi o scădere către zero a numărului de cazuri și să rămână ca atare. Măsurile de prevenție și tot ceea ce facem ar putea să închidă mai repede acest circuit.'
„Persoanele asimptomatice au un risc foarte mic de transmitere, spre zero'
Adrian Marinescu amintește că datele de ultimă oră sunt liniștitoare: „faptul că s-a făcut un studiu destul de amplu care arată că persoanele asimptomatice au un risc foarte mic de transmitere, ei spun zero, eu spun foarte mic. Situație pe care o știam și dinainte, întotdeauna am știut că persoana simptomatică transmite cu o mai mare probabilitate față se cea care are simptome, dar acum iată că acest studiu ne spune că acest risc este foarte mic.
Am mai aflat înainte că transmiterea prin suprafețe e cu o mică probabilitate și în felul ăsta ne dăm seama că putem să fim mai liniștiți – deși nu mai este izolare, deși putem să ieșim și să ne întâlnim cu oameni. Cu atât mai mult dacă respectăm măsurile de prevenție, riscul de transmitere o să fie mic.'
„Înseamnă că e posibil să scadă și mai mult aceste îmbolnăviri într-un interval scurt. Adică e posibil ca într-o lună de acum să avem un număr nu chiar zero, sau aproape de zero. Mă refer la România. În alte țări sunt mai multe cazuri, și acolo probabil că o să se întâmple, dar probabil că o să dureze ceva mai mult', explică medicul.
Motivele pentru care au scăzut foarte mult cazurile COVID-19
„Sunt mai multe motive pentru care transmiterea a scăzut: în primul rând că ciclul viral în general are o anumită durată. Este o evoluție pe care putem să o numim naturală a virusului – el are o anumită perioadă de timp în care este activ. Și lucrul ăsta clar contează, e motivul pentru care s-a mers pe izolarea populației. S-a dorit ca această izolare să se suprapună pe acea durată a ciclului viral, timp în care oamenii să nu se poată îmbolnăvi venind în contact.
Este evident că această izolare de 8-10 săptămâni a venit exact peste ciclul viral activ, nu doar în România, ci peste tot. Asta o dată. Sigur că măsurile de prevenție au contat. În final, oricum această curbă scade, dar dacă măsurile de prevenție sunt respectate, șansa de a închide mai repede acest circuit în mod clar o să fie mai mare. Nu există o garanție că temperatura crescută de afară ar reduce virusul, teoretoc ar trebui să îl reducă, dar americanii spuneau că în momentul de față sunt zone în SUA unde este foarte cald, peste 35 de grade, și ei nu au dovezi clare de reducere din această cauză. În final, cred că a fost vorba despre mai mulți factori care au dus la scăderea aceasta: ciclul viral, izolarea populației, măsurile de prevenție. Toate cred că s-au adunat, până la urmă.'
Citește și:
Reprezintă sau nu concendiile în străinătate un pericol?
„Eu cred că ar trebui să plecăm de la variantele de transmitere cele mai probabile. E clar că virusul stă puțin timp în aer, în așa fel încît rămân variantele de transmitere clasice: transmiterea aerogenă, dar transmiterea aerogenă se referă la situația în care suntem foarte aproape de persoana de lângă și se transmite prin intermediul secreților respiratorii, nu faptul că rămâne în aer și după un interval de timp persoana vine din urmă, trece prin acel loc și se infectează. E o probabilitate foarte mică asta, poate doar să fie un spațiu închis, ca de exemplu liftul.'
„Dacă este de exemplu să mergem la mare, știm așa: nu se transmite prin apă, transmiterea prin suprafețe este foarte mică. Și atunci cel mai important este să nu am contact prelungit cu alte persoane', explică medicul Marinescu.
Avion, aeroport sau tren – se transmite virusul prin aerul condiționat sau prin sistemele de ventilație?
„Legat de aerul condiționat: e adevărat că un virus de dimensiuni mici trece prin filtrele aparatelor de aer condiționat – că e vorba de mașină, că e vorba de hoteluri etc. Numai că s-a demonstrat că dacă nu e transmis prin intermediul secrețiilor respiratorii, el rezistă foarte puțin timp și, cel mai probabil, nu este o încărcătură virală care să mă îmbolnăvească, cel puțin asta arată datele de acum. Și atunci, eu cred că trebuie să alegem varianta de mijloc, cea echilibrată. Nu trebuie să ne gândim la o probabilitate mare de transmitere prin ventilație, chiar dacă teoretic virusul trece, pentru că nu va fi o încărcătură virală suficient de mare încât să determine boala', explică Adrian Marinescu.
„La fel se întâmplă și în cazul suprafețelor, riscul de transmitere este redus. Eu cred că rămân acele lucruri despre care vorbeam mai devreme, adică faptul că trebuie să evităm contactul foarte apropiat, la mai puțin de 1,5 metri, cu o persoană, mai ales dacă este o persoană bolnavă. Și acesta este și motivul pentru care trebuie să purtăm măști, mai ales dacă nu avem cum să păstrăm această distanțare', explică medicul.