Ignatul, tradiții și obiceiuri. De ce se taie porcul pe 20 decembrie

CITEȘTE REVISTA VIVA! DE NOIEMBRIE, GRATIS, AICI!

În popor se spune că „dacă nu tai porcul la Ignat, nu-i mai merge bine’, „după Ignat, porcul slăbeşte’. Există, însă, sate în care porcul este tăiat a doua zi de Crăciun – precum în Vâlcea, Bacău, Prahova – sau a treia zi – Dâmboviţa, conform unor interdicţii privind consumul cărnii de porc în post şi în prima zi de Crăciun.

Alaiul sărbătorilor de iarnă, care se întinde pe parcursul a trei săptămâni, începe în 20 decembrie, cu Sărbătoarea Ignatului. În religia creștin-ortodoxă este prăznuit, în această zi, Sfântul Mucenic Ignatie Teoforu, urmaș al apostolilor, patriarh al Bisericii Antiohiei și ucenic al Sfântului Evanghelist Ioan.

Acesta a suferit multe chinuri pentru că nu s-a lăsat întors de la credința în Hristos și a fost aruncat leilor, care l-au devorat, oasele lui fiind duse în Antiohia și venerate ca moaște, scrie Agerpres.

Ziua de 20 decembrie este cunoscută și sub numele Ignatul porcilor’, când mulți români, mai ales din mediul rural, conform unei vechi tradiții, sacrifică porcul pentru masa de Crăciun și celelalte sărbători care urmează până la Sfântul Ioan. Sacrificarea porcului de Crăciun este o dovadă a modului în care o practică păgână a ajuns să se asocieze cu o sărbătoare creștină.

Citește și: De ce s-au despărțit, de fapt, Dinu Maxer și Nicoleta Luciu:„Au fost trei motive

Citește și: Ce a spus Petrică Mîțu Stoian cu două săptămâni înainte de deces:„Dacă mor…

Citeste si: Top 10 alimente de post care ne îngrașă. Cu ce le putem înlocui

Tradiţii de Ignat, pe 20 decembrie

• În această zi din fiecare porc tăiat i se dăruiește o bucată lui Ignat.
• Femeile pisează grâu ca sa aibă de împărțit la Crăciun. Se fac un fel de turte, „Cârpele Domnului’, cu miere și nuci care se mănâncă în ajunul Crăciunului.
• Ignat vindecă porcii de boală rea și tot el este cel care vine să le anunțe moartea și să le ia sufletele.
• Porcul care nu e tăiat până în această zi nu se mai îngrașă pentru că în această noapte își visează cuțitul.
• În ziua lui Ignat e bine să vezi sânge, ca să fii ferit de boli. Cine nu are porc trebuie să taie măcar o găină.
• Copii se mânjesc cu sânge de porc pe frunte ca să fie rumeni și sănătoși tot anul.
• Femeile nu lipesc, nu cos, nu taie cu foarfeca pentru ca porcii să nu râme în bătătută sau să rupă rufele peste an.
• Cine nu taie porcul în această zi, i-l mânâncă lupul în cocină.
• Hainele cusute în această zi vor da junghiuri celui care le poartă.

În zilele noastre tăierea porcului este un prilej de reunire a familiei deoarece participă de obicei toți membrii ei, fiecăruia putându-i-se da ceva util de făcut.

Se obisnuiește ca, după ce este gata de pârlit, să se pună un țol peste porc și să se suie pe el cei mici și să se veselească ca să fie mâncat porcul cu poftă. Tot atunci se ia bășica porcului și se pun grăunțe în ea după care se pune la uscat. Se zice că după câtă gălăgie face bășica, atâta veselie și bucurie în casă va fi.

Femeia de obicei se ocupă de împărțirea cărnii pe categorii după ce bărbatul face semnul crucii din cuțit pe fruntea animalului, zice Doamne ajută să-l mâncăm sănătoși și termină de tranșat porcul.

Ce se spune la tăierea porcului, de Ignat

În credința vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinității întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, la Solstițiul de iarnă. Pentru a veni în ajutorul Soarelui, oamenii sacrificau porci. După aceea, ziua începea să crească și Crăciunul devenea o sărbătoare a luminii și a vieții.

După sacrificare, porcul este spălat și se rostesc cuvintele: ‘Carnea ta să fie/ Carne aurie’. Apoi, animalul este pârlit pe primele paie secerate în vară, puse deoparte, special pentru Ignat. În foc mai sunt aruncate ramuri de lemn câinesc și de iasomie, ca să iasă șoricul aromat.

foto: agrointel.ro