O crimă de război înseamnă un act sau o omisiune comisă în timpul unui conflict armat care, la momentul și la locul săvârșirii sale, constituie o crimă de război în conformitate cu dreptul internațional cutumiar sau cu dreptul internațional convențional aplicabil conflictelor armate, indiferent dacă aceasta constituie sau nu o încălcare a legislației în vigoare la momentul și la locul săvârșirii sale.
Crime de război – ce sunt
Potrivit ONU, crimele de război includ încălcări grave ale dreptului internațional sau ale cutumelor internaționale comise împotriva civililor și/sau a anumitor combatanți în cadrul unui conflict armat.
Nu există o lege, un document sau un tratat internațional unic care să codifice toate crimele de război. Regulile de război au fost modificate și extinse de când Convențiile de la Geneva au fost actualizate în mod semnificativ după cel de-al Doilea Război Mondial.
Cele mai colorate orașe din lume
Printre exemplele de crime de război se numără țintirea intenționată a populațiilor civile, tortura, luarea de ostatici, violul și alte violențe sexuale, înrolarea sau recrutarea de copii și direcționarea intenționată a atacurilor împotriva clădirilor dedicate religiei, educației, artei și altor aspecte culturale ale societății.
Cine investighează și urmărește penal crimele de război?
Orice țară poate investiga și urmări în justiție crimele de război în cadrul său național. Un tribunal german, de exemplu, a condamnat în ianuarie un fost ofițer sirian pentru complicitate la crime împotriva umanității în timpul războiului din Siria.
Curtea Penală Internațională, instituită prin Statutul de la Roma, are jurisdicție asupra persoanelor acuzate de crime de război, genocid și crime împotriva umanității. În special, Rusia, Ucraina și SUA nu sunt state părți la Curtea Penală Internațională.
Vezi şi Castelul Edinburgh – unul dintre cele mai frumoase castele din Scoția!
ONU poate înființa o comisie specială de anchetă pentru a investiga crimele de război și apoi poate preda cazurile unui fel de tribunal internațional pentru crime de război. De asemenea, un grup de națiuni interesate poate înființa tribunale speciale, urmând exemplul stabilit la Nürnberg după cel de-al Doilea Război Mondial.
Condamnarea criminalilor de război condamnați variază, de obicei, de la închisoare pe termen lung până la pedeapsa cu moartea, în funcție de liniile directoare stabilite de tribunalul sau țara în care are loc procesul.
De exemplu, un tribunal internațional susținut de ONU l-a condamnat în 2012 pe fostul președinte liberian Charles Taylor pentru complicitate la crime de război și crime împotriva umanității în Sierra Leone. Acesta execută o pedeapsă de 50 de ani într-o închisoare din Marea Britanie.
De ce crimele de război sunt greu de urmărit penal
Investigarea și urmărirea penală a crimelor de război poate dura ani de zile, ceea ce duce adesea la frustrare pentru victime.
Cele mai cool oraşe de pe Instagram
Crimele de război conțin două elemente principale: o încălcare care a avut loc în timpul unui conflict armat și „intenția și cunoașterea” actului și a conflictului, potrivit ONU.
Deși stabilirea faptului că a avut loc o încălcare nu este întotdeauna dificilă, uneori poate fi dificil să se dovedească anumite infracțiuni, cum ar fi țintirea civililor, potrivit lui Alex Whiting, profesor invitat la Harvard Law School și procuror specialist adjunct la Parchetul specializat în Kosovo de la Haga.
„Trebuie mai întâi să stabilești că nu a existat nicio țintă militară în apropiere, iar dacă a existat, forța a fost folosită în mod disproporționat, iar apoi trebuie să dovedești că a fost intenționată”, spune Whiting, care a fost anterior procuror la CPI.
Whiting remarcă faptul că, deoarece tot mai multe dintre aceste incidente sunt împărtășite în direct sau capturate prin intermediul telefoanelor, înaintarea cazurilor devine mai ușoară și mai rapidă.
Cu toate acestea, principala provocare în urmărirea penală a crimelor de război este, de obicei, determinarea persoanei responsabile, spune Whiting. Acest lucru devine deosebit de dificil atunci când se încearcă tragerea la răspundere a unor lideri de profil înalt, deoarece aceștia nu se află adesea la locul presupusei încălcări.
Curtea Penală Internațională – instanța care poate judeca crimele de război
Înființată în 2002, Curtea Penală Internațională este o instanță permanentă care poate investiga și judeca persoanele suspectate de comiterea genocidului, a crimelor împotriva umanității, a crimelor de război și (din 2018) a crimei de agresiune în situațiile în care autoritățile naționale nu pot sau nu doresc să acționeze în mod autentic.
O serie de cazuri au fost aduse în fața Curții până în prezent, iar presupusele infracțiuni din mai multe țări sunt în prezent investigate sau examinate de către procurorul CPI.
Vezi şi locuri de vizitat în Amsterdam – cele mai apreciate obiective turistice!
Din ce în ce mai mult, inițiativele și comisiile de monitorizare și documentare în domeniul drepturilor omului au inclus mandate de anchetă penală internațională.
Aceste organisme ar trebui să fie încurajate să coopereze cu mecanismele și procesele penale internaționale și să le completeze ori de câte ori este posibil.
Un astfel de mecanism, creat de Adunarea Generală a ONU în 2016, are misiunea de a colecta dovezi ale încălcărilor din războiul civil sirian pentru a sprijini procedurile penale în instanțele naționale, regionale sau internaționale, în conformitate cu dreptul internațional.
Cele mai mari iahturi din lume
Jurisdicția universală se referă la principiul conform căruia o instanță națională poate și, în anumite circumstanțe, trebuie să urmărească penal persoane pentru infracțiuni de drept internațional – cum ar fi crime împotriva umanității, crime de război, genocid sau tortură – oriunde s-au petrecut, pe baza principiului că astfel de infracțiuni aduc atingere comunității internaționale sau ordinii internaționale în sine, pe care statele individuale pot acționa pentru a le proteja.
Sursa foto: Shutterstock.com
Cel mai nou VIDEO
Urmărește-ne pe 
