Spațiul Schengen a început în 1985 ca un proiect interguvernamental între cinci state membre ale UE – Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – și s-a extins treptat până a devenit cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. Schengen este numele unui mic sat din Luxemburg, la granița cu Germania și Franța, unde au fost semnate Acordul Schengen și Convenția Schengen în 1985 și, respectiv, în 1990.
Ce este spațiul Schengen
Apartenența la un spațiu fără controale la frontierele interne înseamnă că țările: nu efectuează controale la frontierele lor interne, cu excepția cazurilor de amenințări specifice și/sau efectuează controale armonizate la frontierele lor externe, pe baza unor criterii clar definite.
Setul de norme care reglementează spațiul Schengen se numește Codul Frontierelor Schengen.
Citește și: Rețetă de păsat cu lapte
Țările care fac parte din Schengen
În prezent, spațiul Schengen se întinde pe o suprafață de peste 4 milioane de kilometri pătrați, cu o populație de aproape 420 de milioane de locuitori, și include 27 de țări:
- 23 dintre cele 27 de state membre ale UE
- toți membrii Asociației Europene a Liberului Schimb (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția)
La 1 ianuarie 2023, Croația a devenit cea de-a 27-a țară care a aderat pe deplin la spațiul Schengen. Controalele la frontierele interne cu Bulgaria, Cipru și România nu au fost încă ridicate, iar Irlanda nu face parte din spațiul Schengen.
Care sunt avantajele Spaţiului Schengen?
Spațiul Schengen permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între țările membre fără a trece prin controale la frontieră.
Citește și: Rețetă de supă cremă de ardei copți
În fiecare zi, aproximativ 3,5 milioane de persoane trec frontierele interne pentru a munci, a studia sau pentru a-și vizita familiile și prietenii, iar aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o țară Schengen și lucrează în altă țară.
Se estimează că europenii efectuează în fiecare an 1,25 miliarde de călătorii în spațiul Schengen, ceea ce aduce, de asemenea, beneficii importante pentru sectorul turistic și cultural.
Spațiul Schengen aduce beneficii economice semnificative tuturor cetățenilor și întreprinderilor din statele participante. Acesta este conceput pentru a fi piatra de temelie a Uniunii Europene și a pieței unice în ansamblul său.
Vezi şi Castelul Edinburgh – unul dintre cele mai frumoase castele din Scoția!
Cetățenii din afara UE pot beneficia de Spaţiul Schengen?
Cetățenii din afara UE care locuiesc în UE sau care vizitează UE în calitate de turiști, studenți în schimb de experiență sau în scopuri de afaceri pot, de asemenea, să călătorească prin țările Schengen fără a trece prin controale la frontieră.
Pentru călătorii care tranzitează sau care intenționează să rămână în spațiul Schengen pentru o perioadă scurtă de timp, UE a stabilit norme comune în materie de vize.
Citește și: Rețetă de zacuscă dietetică cu vinete și ardei opărite
O politică comună a UE în materie de vize este necesară pentru funcționarea eficientă a spațiului Schengen fără frontiere, deoarece facilitează intrarea vizitatorilor în UE, consolidând în același timp securitatea internă.
Cum pot adera țările la spațiul Schengen?
Țările care doresc să adere la spațiul Schengen trebuie să îndeplinească o listă de condiții prealabile. Acestea trebuie:
- să aplice setul comun de norme Schengen (așa-numitul „acquis Schengen'), de exemplu în ceea ce privește controalele la frontieră, eliberarea vizelor, cooperarea polițienească și protecția datelor cu caracter personal
- să își asume responsabilitatea de a controla frontierele externe în numele altor țări Schengen și de a elibera vize Schengen uniforme
- să coopereze în mod eficient cu agențiile de aplicare a legii din alte țări Schengen, astfel încât să mențină un nivel ridicat de securitate după eliminarea controalelor la frontierele interne
- să se conecteze la Sistemul de Informații Schengen (SIS) și să îl utilizeze.
Citește și: Rețeta de lava cake a lui chef Florin Dumitrescu
Țările care doresc să adere la spațiul Schengen trebuie să treacă printr-o serie de evaluări pentru a stabili dacă îndeplinesc condițiile necesare pentru aplicarea normelor Schengen.
Odată ce evaluarea confirmă că un stat membru este pregătit să adere la spațiul Schengen fără controale la frontierele interne, toți ceilalți membri ai spațiului Schengen trebuie să aprobe decizia în unanimitate, după consultarea Parlamentului European.
Cum sunt protejate frontierele externe ale spațiului Schengen?
UE și statele sale membre au stabilit măsuri concrete pentru a proteja securitatea Europei și pentru a consolida frontierele externe ale UE.
Printre acestea se numără, de exemplu, crearea Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) și dezvoltarea Sistemului de Informații Schengen (SIS).
Ceaiul de ceapă cu nuci, cel mai bun remediu natural pentru tuse și dureri de gât
Autoritățile din întreaga UE utilizează SIS pentru a introduce sau a consulta alerte privind persoane și obiecte căutate sau dispărute. Sistemul conține aproximativ 91 de milioane de semnalări, iar în 2019 autoritățile l-au consultat de peste 6,7 miliarde de ori.
Autoritățile din întreaga UE fac schimb de informații prin intermediul unor sisteme IT la scară largă pentru a proteja cetățenii, a lupta împotriva criminalității, a securiza frontierele și a gestiona migrația.
Sursa foto: Shutterstock.com