Postul intermitent este una dintre cele mai populare diete de slăbit, care a câștigat teren și în România. Postul intermitent este socotit o dietă sănătoasă, sigură și cu efecte pe termen lung, care ne poate scăpa de kilogramele în plus fără restricții alimentare.
CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE DECEMBRIE, GRATIS, AICI!
Postul intermitent înseamă că într-o zi se consumă alimentele într-un anumit interval orar. În ultimii ani, acest tip de obicei de organizare a meselor a fost practicat ca o strategie a scăderii în greutate și pe lângă slăbit s-au constatat și o serie de beneficii pentru sănătate.
Beneficiile pentru sănătate ale postului intermitent
Pe lângă scăderea semnificativă în greutate, prin postul intermitent se îmbunătățesc și alți parametri ai stării de sănătate: scad markerii inflamației, scad valorile glicemiei bazale, scade nivelul LDL colesterolului, al trigligeridelor și ureei serice, se reduc edemele determinate de retenția hidrică, crește nivelul energetic pe toată perioada zilei, se îmbunătățește calitatea somnului și capacitatea de concentrare în activitățile zilnice.
Postul intermitent este deci, o metodă din ce în ce mai studiată și verificată prin care se poate optimiza calitatea vieții. Ca denumire a acestei practici, noțiunea de post este cunoscută în toate religiile că o formă de purificare și apropiere de Divinitate.
Intermitența se referă la intervalele orare în care sunt organizate mesele și respectiv perioadele de restricție voluntară de la alimente și orice alte băuturi decât apă și ceaiul de plante neîndulcit.
Citește și:
Ceaiul de ceapă cu nuci, cel mai bun remediu natural pentru tuse și dureri de gât
Dieta rapidă după Sărbători, explicată pas cu pas de nutriționistul Lygia Alexandrescu
Cum se ţine postul intermitent
Există mai multe tipuri de intermitență. Cel mai popular este postul de 16-20 de ore. Mai exact se consumă alimente într-un interval de 4-8 ore și poate fi urmat zilnic sau doar în anumite zile ale săptămânii.
Mai există varianta de a consuma foarte puține calorii 400 – 600 kcal/zi timp de 2 zile non consecutive pe săptămâna, în restul zilelor alimentația fiind diversă normo calorică, însă fără excese, potrivit nutriționistului Lygia Alexandrescu.
Există și varianta de post total, adică pentru 1-2 zile pe săptămâna nu se ingereaza niciun fel de alimente timp de 24 ore, fiind permise doar lichidele noncalorice.
Cum funcționează postul intermitent
Mecanismul postului intermitent se pare că este cunoscut. Glucoza este sursă energetică primordială a organismului uman şi se depozitează în ficat şi în muşchi sub formă de glicogen hepatic şi muscular.
Atunci când mâncăm, mare parte din energia furnizată de alimente poate fi folosită imediat, o altă parte din energie însă, este păstrată ca rezervă pentru mai târziu. Insulina este hormonul-cheie implicat în modul de păstrare al energiei provenită din alimente. Ea creşte când mâncăm.
După 12 ore de la ultima masă, ardem grăsimi şi slăbim
Tot când mâncăm, glicogenul se regenerează, iar când este privat de alimente, organismul îşi foloseşte depozitele de glicogen hepatic şi muscular, însă după maxim 12 ore, în absenţa ingerării altor alimente, aceste depozite se consuma şi organismul trece la consumarea progresivă a ţesutului adipos existent în organism, a declarat Lygia Alexandrescu, potrivit Antena 3.
Astfel, ficatul transforma aceste grăsimi de depozit în corpi cetonici, care devin în acest fel combustibilul organismului pentru perioada în care nu există sursa de glucoză.
Astfel, în perioadele care depăşesc 12-14 ore de la ultima masă, corpul începe să ardă grăsimi şi astfel apare scăderea în greutate, ca prima observaţie, însă se constată şi alte beneficii ale acestui tip de regim.
Cine are interzis la postul intermitent
Printre aceste beneficii se numără: creşterea sensibilităţii la insulina, reglarea echilibrului hormonilor saţietăţii şi ai foamei, leptina/grelina, scăderea parametrilor sindromului metabolic prin creşterea sensibilităţii la insulina, reducerea markerilor inflamaţiei, etc.
Ca orice program alimentar, postul intermitent are şi o serie de limitări. În primul rând este considerat o metodă dificilă de urmat pe termen lung (de altfel, nu există studii care să-I confirme beneficiile pe perioade mai lungi de 1 an), nu este recomandată copiilor şi adolescenţilor, femeilor însărcinate sau care alăptează, iar persoanele care suferă de diabet îl pot urma numai sub strictă observaţie medicală.
Pentru aceste categorii este recomandat programul alimentar controlat cu 3 mese principale şi 2 gustări pentru o menţinerea active a metabolismului.