Ce este oxigenoterapia hiperbară, tratamentul pe care l-a urmat Petrică Mîțu Stoian

CITEȘTE REVISTA VIVA! DE OCTOMBRIE, GRATIS, AICI!

După ce Petrică Mîțu Stoian a făcut o ședință-test de oxigenoterapie hiperbară, urma ca a doua zi să înceapă terapia propriu-zisă cu 15 ședințe de oxigenoterapie hiperbară. Artistului i s-a făcut însă rău, a tușit cu sânge, motiv pentru care a fost transportat cu o ambulanță de la clinica privată la Spitalul din Oravița, iar după aceea a ajuns la Spitalul de Urgență din Reșița, acolo unde a și decedat după câteva ore.

Ce este o cameră hiperbarică și ce contraindicații sunt

Tratamentele de recuperare post-Covid, inclusiv ideea de folosire a oxigenoterapiei hiperbare, au apărut în special după constatarea cazurilor de „long COVID', spune Radu Dabija, medic pneumolog, manager al Spitalului Pneumologie Iași.

„Ca să înțelegem ce este o cameră hiperbarică trebuie să înțelegem că noi, în aerul ambiental, inspirăm un aer cu o concentrație de 20,9 la sută oxigen.

Restul, până la 100 la 100, sunt alte gaze – dioxid de carbon, azot și așa mai departe. Într-o cameră hiperbarică se livrează oxigen 100% la 2 atmosfere, deci la o presiune mult mai mare. S-a dovedit că are niște beneficii pentru bolnavii care în mod obișnuit nu se pot oxigena, doar că terapiile trebuie să fie scurte. Această terapie nu substituie, până la urmă, metodele de recuperare obișnuite', a explicat la Digi24 dr. Radu Dabija.

Medicul spune că există niște contraindicații absolute, iar la pacientul cu COVID-19, acesta trebuie în prealabil investigat.

„Spre exemplu, la pacientul care a are risc de a dezvolta pneumotorax – pneumotorax înseamnă momentul în care se rupe sau se sparge sau este foarte fragilă o anumită zonă din plămâni și aerul iese în cavitatea pleurală și produce o compresie asupra plămânilor – este o complicație imediată la care ne putem gândi', a arătat medicul Radu Dabija.

„Dar totodată, felul în care bolnavul este investigat trebuie să fie foarte amănunțit, pentru că trebuie să vedem dacă are sau nu indicație. În mod cert, terapia hiperbarică trebuie recomandată de un medic, în niciun caz de către un kinetoterapeut sau de o firmă', a subliniat Radu Dabija.

„Pacientul respectiv trebuie mai întâi scanat la computer tomograf și trebuie văzut dacă are indicații pentru terapia hiperbarică și dacă nu cumva are niște leziuni pulmonare care contraindică. Aceste leziuni pot fi inclusiv leziunile de fibroză, inclusiv bronșiectaziile, emfizemul pulmonar și chiar și sechelele COVID-19', a explicat dr. Dabija.

Citește și: Ce pensie avea Petrică Mîțu Stoian:„Asta e o umilință. Eu nu sunt oricine’

Citește și: Incendiu la un spital Covid din Ploiești.Doi pacienți au murit

Citește și: Cu ce probleme se confruntă Nicole Cherry în ultima perioadă a sarcinii:„A început să mă doară…’

Cum se face recuperarea în cazul unui bolnav COVID

În recuperarea post-COVID, pacienții trebuie încadrați corect. Există bolnavi care au leziuni pulmonare minime rămase ca sechele, iar acești bolnavi pot beneficia de o scurtă cură de antiinflamatorii steroidiene, de corticosteroizi orali, sigur, cu particularitățile acestei terapii – protecție gastrică, să aibă indicație etc.

Alți pacienți pot avea însă leziuni importante și atunci, aceștia trebuie să beneficieze obligatoriu de kinetoterapie respiratorie, combinată cu kinetoterapia fizică.

Există însă și bolnavi care, din păcate, rămân dependenți de oxigen și pentru care planul de recuperare este foarte lung și care de obicei trebuie să se adreseze unor clinici de recuperare sau unor spitale de recuperare care au în planul lor atât kinetoterapie, cât și, eventual, balneofiziokinetoterapie. Au un personal specializat care învață sau reînvață bolnavul cu un anumit efort fizic, în limitele lui de toleranță, a explicat medicul.

„Și camera hiperbarică, la un moment dat, poate ajuta, dacă sunt pacienți în cazul cărora medicul indică acest tratament pentru că are niște teritorii pulmonare care sunt derecrutate, adică, practic, ele încă nu primesc oxigen și aceasta ajută. Așa cum ajută în unele cazuri, de pildă, ventilația non-invazivă, în situațiile critice. Dar lucrurile trebuie gândite de la caz la caz', a punctat dr. Radu Dabija.

„Oxigenul administrat greşit şi în exces este toxic. Nu se folosește pentru recuperarea pulmonară post-COVID”

Dr Mihaela Cristina Ignătescu, specialist în medicină hiperbară, medicina de urgenţă şi medicină de familie cu o experienţă de peste 20 de ani, a precizat că „nu există nicio linie ghid de la comunitatea europeană sau din SUA, care folosește medicina hiperbară pentru pacienţii post-COVID. Nu există aşa ceva”, spune medicul român din Marea Britanie la Antena 3.

Întrebată apoi ce ar răspunde dacă cineva ar solicita o asemenea terapie post-COVID, dr Mihaela Cristina Ignătescu a răspuns:

„I-aş spune că, camera hiperbară nu se folosește pentru recuperarea pulmonară pentru că aşa cum știm toţi, oxigenul poate face rău plămânilor. Nu există nicio indicație de patologie pulmonară care se tratează cu cantități ridicate de oxigen”, a explicat specialistul.

Întrebată care sunt consecințele dacă un pacient trecut prin COVID, cu plămânii afectaţi, face o asemenea terapie dr Mihaela Cristina Ignătescu a spus că teoretic, decesul poate avea loc şi depinde mult de felul în care s-a efectuat terapia.

„Problema cu oxigenul hiperbar este cantitatea crescută de oxigen care poate deveni toxică. Toţi anesteziștii, toţi intensiviştii ştiu că oxigenul poate fi toxic. A doua problemă este presiunea care poate să dăuneze plămânilor. Acestea pot teoretic să conducă şi la deces.

Au fost tratați pacienți COVID, nu post-COVID în camera hiperbară. Au fost tratați şi în America, în Suedia şi în Franţa, dar au fost cazuri extreme. Important este ca beneficiul să depășească riscul. Erau pacienți foarte bolnavi care nu aveau altă șansă, dar nu aveau plămânii afectaţi de COVID”, a mai spus dr Mihaela Cristina Ignătescu, specialist medicina hiperbară în Marea Britanie, la Sinteza Zilei la Antena 3. 

Urmărește-ne pe Google News