Studii recente sugerează că melatonina, hormon derivat din serotonină – „hormonul fericirii' și care reglează somnul, printre altele, ar putea fi o opțiune viabilă de tratament pentru COVID-19.
CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE OCTOMBRIE, GRATIS, AICI!
Un studiu condus de oamenii de știință de la Cleveland Clinic sugerează că melatonina ar putea fi o opțiune în tratamentul COVID-19. Astfel, rezultatele publicate în PLOS Biology, o nouă platformă de inteligență artificială dezvoltată de cercetătorii de la Lerner Research Institute pentru a identifica posibile medicamente pentru a fi folosite în tratamentul COVID-19, au arătat că melatonina ar putea fi un candidat promițător.
Ce este melatonina și ce rol are în organism
Insomnia este cea mai comună dintre tulburările de somn, conform Asociației Americane de Psihiatrie. Această recomandă că tinerii și adulții cu vârstă cuprinsă între 18 și 64 de ani să doarmă între 7 și 9 ore pe noapte. Una dintre soluțiile pe care le avem la dispoziție când nu putem adormi este utilizarea melatoninei – un hormon pe care organismul uman îl produce în mod natural.
Melatonina, cunoscută și sub numele de „hormonul întunericului’, are un rol important în inițierea și menținerea somnului. Această este produsă în organism sub stimularea întunericului, în timpul procesului de sinteză.
Glanda pineală produce melatonina care este, apoi, transportată în sânge. Dimineață, când apare lumina, creierul începe să secrete cortizol, temperatura organismului crește treptat, iar producția de melatonina se diminuează. Sinteză melatoninei are loc și la nivelul măduvei osoase, al leucocitelor sau al celulelor epiteliale, dar și la nivelul unor plante precum roșiile sau cerealele.
De exemplu, dacă după ce ne așezăm în pat sau în timpul nopții ne expunem la lumină – precum cea produsă de televizor – și nivelul de melatonină scade, ne va fi mai greu să adormim și ne vom simți obosiți. Dacă, dimpotrivă, în timpul zilei nu avem parte de lumina suficientă este favorizată eliberarea de melatonină, care ne va provoca stări de somnolență.
În timpul odihnei, melatonina împiedică hormonii energetici să fie activi pentru că resursele organismului să se poate regenera. De asemenea, în intervalul 2:00-4:00 dimineață, melatonina susține reducerea temperaturii interne a corpului, că urmare a circulației mai reduse a sângelui în extremitățile acestuia. În plus:
- are caracter antioxidant: susține structura celulelor în față acțiunii radicalilor liberi și a diferiților factori perturbatori;
- susține bună funcționare a sistemului endocrin: melatonina oferă suport în eliberarea hormonilor sexuali feminini, în declanșarea ciclului menstrual și apariția menopauzei;
- susține bună funcționare a sistemului imunitar.
- oferă suport în faza depresiilor sezoniere deoarece favorizează instalarea unor stări de liniște și la inhibarea stărilor negative;
Melatonina și legătura cu COVID-19
Analiza datelor din dosarele medicale ale pacienților din registrul COVID-19 al Clinicii Cleveland arată că folosirea melatoninei a fost asociată cu o reducere de aproape 30% a probabilității de a fi testat pozitiv pentru SARS-CoV-2 după ce oamenii de știință au ajustat informațiile în funcție de anumiți parametri, citează viata-medicala.ro.
Probabilitatea redusă de a fi testat pozitiv la coronavirus a crescut de la 30% la 52% la persoanele afro-americane, când au fost ajustate anumite variabile.
„Este foarte important să reținem că aceste rezultate nu sugerează că oamenii ar trebui să înceapă să ia melatonină fără să discute cu medicul lor curant. Studiile observaționale făcute la scară largă și trialurile randomizate controlate sunt esențiale pentru a valida beneficiul clinic al melatoninei pentru pacienții cu COVID-19, însă noi suntem încântați în ceea ce privește asocierile pe care le-a scos la iveală acest studiu și în legătură cu oportunitatea de a le explora în viitor’, a declarat Feixiong Cheng, de la Cleveland Clinics Genomic Medicine Institute, și autorul principal al acestui studiu.
Citește și:
Supa de roșii, 8 beneficii pentru sănătate în sezonul rece. Are un rol important și în lupta cu COVID-19!
Ce este Psiho-Dieta, metoda revoluționară de slăbit, fără sport sau numărat calorii
Ce înseamnă „happy hypoxia', situația gravă în care pot ajunge pacienții infectați cu COVID-19 fără să-și dea seama
Posibil cocktail anti-COVID
„Vitamina C, din ce ştim, are un rol imunomodulator important, îmbunătăţeşte răspunsul imunologic şi ajută bineînţeles la stabilizarea vaselor de sânge. Ştim doar că de pildă, pacienţii care au deficit de vitamina D au un risc mai mare de îmbolnăvire şi de evoluţie severă şi suplimentarea cu vitamina D ar putea avea beneficii în acest sens, însă la fel, expunerea repetată, prelungită la vitamina D, fără să ai un deficit de această vitamină s-ar putea să nu fie foarte bună pe termen lung. Famotidina, Zincul, iarăşi sunt adjuvanţi în prevenţia infecţiei. De asemenea, melatonina s-a observat că ar scădea, din anumite studii, riscul de infecţie’, explică Dr. Valeriu Gheorghiţă, medic infecţionist.