Pe 31 martie a fost publicată în Monitorul Oficial al României Ordonanța de urgență prin care sunt majorate amenzile pentru nerespectarea regimului stării de asediu și regimului stării de urgență. Mai mult, a apărut măsura confiscării unor bunuri, odată cu aplicarea amenzilor contravenționale, „în funcție de natura și de gravitatea faptei'.
Astfel, amenzile pentru persoanele fizice care nu respectă ordonanțele militare au crescut și au următoarele valori: minim 2.000 lei și maxim 20.000 lei, față de minim 100 și maxim 5000 de lei, cât erau până acum.
Amenda minimă pentru persoanele juridice care nu respectă ordonanțele militare a crescut de la 1.000 de lei cât era până acum, la 10.000 de lei. Maximul amenzii pentru persoane juridice rămâne stabilit la 70.000 de mii de lei.
Aceste sancțiuni vor putea fi aplicate începând de astăzi, 2 aprilie 2020.
În plus, au fost introduse și sancțiuni complementare pentru cei care nu respectă prevederile legale, după cum urmează:
-confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenție;
-interzicerea accesului la respectivele bunuri, prin aplicarea sigiliului de către organele abilitate;
-suspendarea temporară a activității;
-desființarea unor lucrări;
-refacerea unor amenajări.
Măsurile complementare de sancțiune vor fi aplicate în funcție de natura și gravitatea faptei, potrivit romania-actualitati.ro.
Mai exact, bunul confiscat intră în proprietatea privată a statului și este atribuit, prin derogare de la prevederile legale referitoare la regimul confiscării, cu titlu gratuit, către anumite instituții sau autorități publice.
Mai mult, dacă persoana sancționată dă în judecată statul și câștigă, modificările operate de Guvern obligă instanțele de judecată să admită doar despăgubirea în bani a prejudiciatului, în limita „valorii de plată a bunului, la momentul confiscării', fără a mai putea primi în natură bunul confiscat, scrie jurnalul.ro.
Totodată, pe durata stării de urgență, Guvernul poate emite ordonanțe fără consultarea partenerilor sociali, fără să respecte transparența decizională și cu ignorarea completă a dialogului social.
Urmărește-ne pe 
