Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare, prăznuită în 15 august, este una dintre cele mai mari sărbători ale creștinilor. Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare marchează trecerea de la vară la toamnă şi totodată Ziua Marinei, Maica Domnului fiind ocrotitoarea marinarilor.
CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE IULIE, GRATIS, AICI!
Adormirea Maicii Domnului este sărbătoarea în amintirea zilei în care Fecioara Maria şi-a dat obştescul sfârşit iar informaţii despre această sărbătoare nu se găsesc în Sfintele Evanghelii, decât în tradiţia Bisericii.
În scrierile părinţilor orientali se spune că Maica Domnului a fost înştiinţată printr-un înger de mutarea ei din această viaţă.
De
asemenea, se spune că apostolii aflaţi în acel moment în zone diferite
ale lumii au fost aduşi pe nori pentru a fi prezenţi la acest eveniment.
Deoarece
Apostolul Toma nu a putut fi prezent la înmormântare, când a ajuns după
3 zile acesta a cerut să fie deschis mormântul pentru a putea săruta
mâinile Născătoarei, dar intrând el a găsit mormântul gol.
De-a lungul timpului în cuvântările Părinţilor Bisericii s-a afirmat faptul că Fecioara Maria a fost înviată de Fiul Său şi luată cu trupul în Împărăţa Cerurilor.
Citește și: Murele: beneficii miraculoase pentru sănătate
Citește și: Fructele cu cele mai multe calorii. Mare atenție în ce cantități le consumi!
Citește și: Fructele cu cele mai puține calorii. Poți să mănânci oricât, nu te îngrași
Obiceiuri de Sfânta Maria Mare
În Transilvania, există obiceiul ca femeile măritate să ducă la biserică, dis de dimineaţă, fructe din recolta de struguri şi de prune, dar şi miere, pentru a fi sfinţite de către preoţi şi împărţite apoi credincioşilor. De asemenea, fetele nemăritate culeg flori din grădină, pe care le duc la biserică, aşezându-le la icoane. În modul acesta, se crede că familiile acestora vor fi protejate de boli şi de necazuri.
Tot din această zi de sărbătoare, femeile însărcinate se roagă la Maica Domnului, pentru ca aceasta să le protejeze pe toată durata sarcinii şi să le ajute să nască prunci sănătoşi.
Tradiţia nu-i uită nici pe cei care au părăsit această lume, astfel că, în dimineaţa de 15 august se tămâiază mormintele.
De la Sfânta Maria Mare se pot face nunți
Din 15 august se deschide şi sezonul nunţilor, acesta ţinând până la intrarea în postul Crăciunului. Perioada dintre Sfânta Marie Mare (15 august) şi Sfânta Marie Mică (8 septembrie) mai este cunoscută în popor şi sub denumirea de Între Sântămării.
Tradiții de Sfânta Maria Mare
În ziua de Sfântă Mărie, ciobanii îşi coboară turmele de oi de pe munte, semn că anotimpul călduros este pe sfârşite.
Pe de altă parte, cei care aveau vii mari obişnuiau ca în această zi să tocmească pandurii care să păzească viile.
De
asemenea, în această zi bărbaţii îşi schimbau pălăria cu căciula iar
cei care erau observaţi că purtau în continuare căciulă erau ironizaţi.
Totodată în această zi de sărbătoare era interzis dormitul pe prispă sau scăldatul în apele râurilor spurcate de cerb.
Tot în această zi se organizau şi târgurile şi iarmaroacele de toamnă.
Totodată,
la sărbătoarea Sfintei Marii se adună ultimele plante de leac,
putându-se afla totodată cum va fi toamna ce se apropie şi se culeg
flori care se pun la icoane şi care mai apoi sunt bune pentru vindecarea
anumitor boli.
În părţile Moldovei această sărbătoare este
considerată sărbătoarea „morţilor’ iar cu această ocazie sunt pomeniţi
toţi strămoşii plecaţi în lumea celor drepţi care au purtat numele
Sfintei Fecioare.
În Maramureş, sărbătoarea religioasă are o mare însemnătate, iar tradiţiile şi obicieurile de Sfânta Marie Mare încă se păstrează. Sunt organizate procesiuni religioase spre mănăstiri, iar la slujbele speciale participă câteva zeci de mii de oameni.
Superstiţii legate de Sărbătoarea Sfânta Maria Mare
În
multe sate româneşti nu se aprinde focul cu două zile înainte de
această sărbătoare. Se spune că, în caz contrar, oamenii riscă să se
îmbolnăvească, să le ia foc acareturile şi să ia boli care pocesc pentru
cei ce mănâncă gătit la foc în aceste zile.
Gospodarii vor avea
recoltele blestemate şi fără roade dacă vor lucra în această zi mare,
iar vitele li se vor îmbolnăvi şi gospodăria se va destrăma.
Această sărbatoare se ţine mai ales pentru sănătate, pentru căsătorie, pentru naştere uşoară şi pentru vindecări.
Oamenii
merg la biserică şi se roagă la Fecioara Maria: fetele de măritat
pentru un „ursit’ bun, femeile pentru temeiul gospodăriei, iar bărbaţii
pentru recolte bogate.
De Sfânta Maria Mare, fetele nemăritate,
care doresc să îşi găsească ursitul, trebuie să poarte în sân de-a
lungul întregii zilei un fir de năprasnic (feriga în unele zone) şi să
se roage la icoana Maicii Domnului, ţinând candela aprinsă.
Se spune că năprasnicul are puterea de a aduce dragostea fetei care îl poartă de Sfânta Maria Mare.
De
Sfânta Maria Mare fetelor le este interzis să îşi taie părul şi să-l
arunce la gunoi. De asemenea, este interzis scăldatul în ape curgătoare.
În alte zone, fetele care doresc să se mărite repede îşi pun busuioc proaspăt sub pernă, pentru a-şi visa jumătatea. Despre această zi se consideră că are o putere magică foarte mare, fapt pentru care, plantele de leac, culese de către tinerele necăsătorite, au forţa de a vindeca diferite boli, potrivit alba24.ro.
Dacă unele obiceiuri se referă strict la femei şi la fete, nici bărbaţii nu sunt ocoliţi de păstrarea tradiţiei.
Aceştia,
în data de 15 îşi schimbă pălăria cu căciula, iar cei care mai sunt
văzuţi cu pălăria după această dată sunt luaţi în râs de ceilalţi
săteni.
Tot acestora le este interzis să doarmă pe prispa casei, ori în târnaţ în această zi.
Se interzice scaldatul în apa râurilor spurcata de cerb şi dormitul pe prispă.
Bătrânii
satelor transilvănene cred şi în zilele noastre, că, dacă în ziua de
Sfântă Mărie Mare înfloresc trandafirii, toamna va fi una lungă şi
călduroasă.